Media

Cum se face corect screeningul cancerului la san

 

646x404

Stilul de viaţă este important, însă, din păcate, nu este de ajuns, atrag atenţia medicii: în peste 70% din cazurile de cancer nu se poate identifica niciun factor de risc cunoscut.

 

În aceste condiţii, screeningul pentru depistarea timpurie a acestei afecţiuni rămâne singura soluţie de reducere a mortalităţii. Ce trebuie să ştim  despre screeningul cancerului mamar şi cum se realizează corect.

 

Cancerul la sân este, la ora actuală, cea mai frecventă neoplazie dezvoltată de femei, reprezentând nu mai puţin de un sfert din totalitatea cancerelor apărute la femei. În SUA şi Europa de Vest, una din opt femei sunt diagnosticate cu cancer mamar în cursul vieţii. În România, incidenţa bolii este mai mică (una din 18 femei), însă majoritatea cazurilor sunt depistate în stadii avansate, o consecinţă directă a educaţiei sanitare precare şi lipsei screeningului.

 

În ciuda faptului că există, la ora actuală, multiple variante de tratament adaptate la caractersticile tumorii (terapii personalizate), mortalitatea se menţine, în continuare, ridicată. Cancerul la sân este principala cauză de deces prin cancer în cazul femeilor din ţările mai puţin dezvoltate şi a doua cauză de deces prin cancer, în cazul femeilor din ţările dezvoltate, după cancerul pulmonar.

 

Tratamentul leziunilor descoperite întâmplător în cursul unei examinări de rutină asigură o supravieţuire net superioară faţă de tratamentul tumorilor evidente clinic, descoperite de paciente, care inevitabil sunt în stadii mai avansate, deci cu un prognostic mai prost.

 

„Există suficiente motive să recomand screening-ul pentru cancerul mamar. Dar, cum în România nu există un cadru organizat la nivel naţional care să asigure acest screening, cred că ar trebui sa depunem eforturi ca femeile să fie informate referitor la riscul de a face cancer mamar, care variază în funcţie de vârsta pe care o au şi de o serie de factori endo şi exogeni asociaţi, referitor la posibilităţile de identificare a leziunilor mamare în faze incipiente şi ritmul de supraveghere în cazul unor rezultate negative, pentru a putea să se adreseze singure medicului, în cazul în care se înscriu într-unul din grupurile de risc”, explică dr. Angela Şandru, medic primar chirurgie generală, în cadrul clinicii Bio-Medica.

 

Înaintarea în vârstă, principalul factor de risc

 

Prevenţia primară în cazul cancerului la sân, adică îndepărtarea factorilor de risc, este parţial posibilă, odată cu încurajarea pacientei să renunţe la obiceiurile dăunătoare. „Numai că lucrurile nu sunt aşa de simple: mănânc sănătos, fac exerciţii fizice regulat, renunţ la alcool şi la fumat şi, gata, nu mai fac cancer. Din păcate, statisticile arată că în peste 70% din cazurile de cancer nu se poate identifica niciun factor de risc cunoscut”, adaugă medicul.

 

Principalul factor de risc asociat cu apariţia cancerului mamar este îmbătrânirea, un proces inevitabil. Riscul de a face cancer, ca în multe alte boli, este în relaţie directă cu vârsta. În două treimi dintre cazuri, cancerul mamar este diagnosticat la femei de peste 55 de ani.  Şi asta pentru că, odată cu trecerea timpului, creşte riscul ca celulele să acumuleze mutaţii genetice, în timp ce capacitatea organismului de a le repara scade, ceea ce duce la apariţia unor modificări structurale şi funcţionale ireversibile ale celulei.

 

 „Cum nu putem opri procesul de îmbătrânire, putem stabili măcar o serie de reguli care să permită depistarea precoce a cancerului mamar, în stadii în care vindecarea este posibilă. Nu există un acord la nivel global privind vârsta la care să înceapă screeningul în cancerul mamar, însă diferenţele între diversele ţări care l-au implementat nu sunt foarte mari”, mai spune dr. Angela Şandru.

 

Cum se face screeningul, în funcţie de vârstă

 

American Cancer Society recomandă ca toate femeile cu vârste între 45 şi 54 de ani să facă anual o mamografie, iar dupa 55 de ani, să repete investigaţia odată la 2 ani. Însa, femeile pot participa la screening începând cu vârsta de 40 de ani, dacă doresc, şi îl pot continua atât timp cât sunt într-o stare bună de sănătate, indiferent de vârstă.

 

În Marea Britanie, femeile între 50 şi 70 de ani sunt invitate să efectueze gratuit o mamografie odată la 3 ani, tendinţa fiind de a extinde intervalul între 47 şi 73 de ani.

 

În Franţa şi Germania, screeningul se adresează femeilor între 50-74 ani, respectiv 50 – 69 ani şi constă în consult clinic şi mamografie, odată la doi ani.

 

În Suedia, se menţin recomandările ca femeile între 40-69 de ani să efectueze control clinic şi mamografic periodic, odată la 18 luni, în intervalul de vârstă 40-49, şi odată la doi ani, pentru intervalul 50-69.

 

Ecografie mamară sau mamografie?

 

În România, în condiţiile în care nu există un program de screening la nivel naţional, medicul recomandă ca toate femeile de peste 40 de ani, asimptomatice şi cu un risc mediu de a face cancer la sân, să se prezinte anual pentru un consult senologic. Consultul trebuie completat cu o investigaţie imagistică – mamografie şi/sau ecografie mamară, în funcţie de caracteristicile sânului.

 

„În cazul femeilor cu un risc crescut de a face cancer la sân, din diverse motive – istoric familial de cancer mamar sau ovarian, leziuni preexistente la nivelul sânului, radioterapie la nivelul peretelui toracic pentru o altă afecţiune etc.-, controlul medical trebuie să înceapă la o vârstă mai tânără şi să se realizeze la intervale mai scurte. Însă cu cât pacienta este mai tânără, cu atât este mai mare probabilitatea ca procentul de ţesut glandular şi fibros de la nivelul sânilor să-l depăşească pe cel adipos, ceea ce determină o serie de inconveniente privind investigarea imagistică a glandei mamare. Capacitatea mamografiei de a detecta modificări în cazul unor sâni denşi, cu structura preponderent fibroglandulară este limitată, motiv pentru care în acest caz este preferată ecografia”, adaugă medicul. 

 

Avantajele ecografiei mamare

 

La nivelul întregii populaţii feminine supuse screeningului mamografic, 10-20% din cazurile de cancer mamar scapă mamografiei standard, iar în cazul unor sâni denşi, acest procent creşte la 40-50%.  „Cum datele statistice arată că în jur de 40% din femeile peste 40 de ani au sâni denşi mamografic, iar acesta este un factor de risc pentru cancerul mamar, investigarea suplimentareă a acestor femei prin ecografie devine obligatorie, pentru excluderea unor leziuni neoplazice”, atrage atenţia dr. Angela Şandru.

 

Ecografia are o serie de avantaje incontestabile, comparativ cu mamografia şi este utilă indiferent de vârsta pacientei. „Rezultatul ecografiei nu este influenţat de structura sânilor, nu foloseşte radiaţii ionizante, nu este dureroasă, nefiind nevoie de compresia sânilor şi poate fi repetată ori de câte ori este nevoie, fără reacţii adverse pentru organism”, conchide medicul chirurg.

Sursa: adevarul.ro